Perspective economice globale KPMG
KPMG International previzionează ȋncetinirea ratei de creștere a PIB-ului global la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară globală din 2008/2009, pe mӑsurӑ ce incertitudinea geopolitică și economică devin teme centrale pentru directorii generali.
Cel mai recent raport KPMG Global Economic Outlook preconizează că produsul intern brut (PIB) la nivel internațional este pe cale să încetinească de la 3,2% în 2024 la 2,7% în 2025, înainte de a recâștiga teren la 2,8% în 2026. Între timp, se așteaptă ca inflația globală să scadă de la 4,5% în 2024 la 3,6% în 2025 și să atingă 3,1% în 2026.
Cele mai recente previziuni au fost prezentate în cadrul primului webinar Global Economic Outlook organizat de KPMG International, la care au participat aproape 2000 de directori din întreaga lume. Evenimentul a fost conceput pentru a analiza și detalia unele dintre provocările și oportunitățile viitoare într-o perioadă atât de complexă pentru comunitatea de afaceri.
Volatilitatea actuală a pieței și a tranzacțiilor a fost reflectată în sondajul realizat în timpul transmisiunii globale. Participanții au fost întrebați care este principala lor preocupare în acest moment pentru organizația lor, mai mult de o treime (34%) afirmând că volatilitatea macroeconomică este cea mai mare amenințare, în timp ce 30% au descris instabilitatea geopolitică drept principala lor preocupare. Între timp, aproape jumătate (47%) au declarat că perspectivele de creștere ale companiei lor s-au înrăutățit din ianuarie. În plus, când au fost întrebați despre răspunsul strategic al organizației lor la tarife, doar 40% au spus că nu au planificat schimbări semnificative în ceea ce privește strategia lor de răspuns la tarife și dinamica comerțului global.
Regina Mayor, Global Head of Clients & Markets, KPMG Interational, a declarat: ‘’În peisajul economic actual, este puțin probabil ca aceste recente previziuni economice globale ale KPMG să ia prin surprindere vreun lider de afaceri. De-a lungul experienței mele în interacțiunea cu directorii generali, am observat că incertitudinea se clasează constant pe primul loc în ceea ce privește preocuparea lor. În prezent, directorii adoptă o strategie de «pauză și pregătire», amânând deciziile de investiții semnificative, în timp ce se pregătesc pentru potențiale recesiuni economice care ar putea împiedica perspectivele de creștere.”
„În ciuda provocărilor actuale, este crucial ca liderii de afaceri să își mute atenția către identificarea oportunităților și considerarea riscurilor geopolitice ca active strategice, mai degrabă decât ca obstacole. Acesta este un moment oportun pentru a valorifica aceste perspective pentru a naviga pe terenul economic global complex. Directorii generali trebuie să rămână informați, agili și pregătiți să se adapteze la circumstanțe în rapidă evoluție.”
Geopolitica alimentează incertitudinea globală
Echipa de Geopolitică Globală a KPMG descrie scenariul internațional actual ca fiind o „Recesiune Critică” – o fază de tranziție care trece de la o eră a globalizării dominată de SUA către o lume mai multipolară. Această schimbare vede puterile emergente, inclusiv India, Brazilia, Mexic și Turcia, și economiile din Asia de Sud-Est, afirmându-și influența, ducând la un mediu geopolitic mai contestat.
Stefano Moritsch, Head of Global Geopolitics, KPMG, a comentat: ‘’Ne confruntăm acum cu un potențial mai mare conflict global decât oricând din 1946 încoace. Această creștere istorică a turbulențelor afectează negativ lanțurile de aprovizionare și operațiunile, în special în apropierea nodurilor comerciale critice, cum ar fi Strâmtoarea Bab-El-Mandeb/Canalul Suez, Marea Chinei de Sud și Canalul Panama. Aceste zone, esențiale pentru comerțul global, sunt din ce în ce mai vulnerabile la perturbări cauzate de conflicte regionale și revendicări de suveranitate care se suprapun.”
‘’Fragmentarea comerțului global, creșterea conflictelor și incertitudinea continuă privind tarifele în SUA îi obligă pe liderii de afaceri să facă o pauză și să adopte o abordare de tip «așteptare și observare». Volatilitatea este noua normalitate, iar companiile ar trebui să trateze riscul geopolitic ca pe un atu, mai degrabă decât ca pe o nouă amenințare. Imperativul pentru companii este acum să dezvolte o viziune clară asupra modului în care aceste tendințe geopolitice le vor afecta obiectivele strategice nu numai pe termen scurt, ci și în următorii ani. Cu o înțelegere mai profundă a acestor dinamici geopolitice și o implicare proactivă în gestionarea riscurilor, companiile pot naviga mai abil în mediul turbulent, transformând incertitudinile în oportunități.”
Semnale economice regionale – America
Schimbările dese de politici și tensiunile comerciale în creștere determină o încetinire economică previzibilă în America.
Incertitudinea omniprezentă funcționează ca o taxă economică, blocând investițiile și procesul decizional al afacerilor, în timp ce directorii din America de Nord și de Sud se confruntă cu un mediu politic profund imprevizibil.
Pe măsură ce companiile din America continuă să caute o mai mare claritate, impactul se resimte asupra creșterii PIB-ului, care se așteaptă să decelereze la 2,7% în 2025, marcând cea mai slabă perioadă de creștere din regiune de la criza financiară din 2008/2009.
Diane Swonk, Americas Chief Economist, KPMG International, a declarat: ‘’Se preconizează că tarifele vor crește semnificativ, trecând de la o rată de 2,8% la peste 20% până la sfârșitul anului. Incertitudinea a determinat o creștere fără precedent a deficitului comercial al SUA, dublând aproape recordurile anterioare din cauza acumulării de stocuri înainte de impunerea tarifelor. Aceasta indică eforturile frenetice ale companiilor de a atenua impactul imediat al tarifelor.’’
În ciuda preocupărilor economice tot mai profunde din America, apar unele oportunități de creștere, Brazilia ieșind în evidență ca un semnal de potențial în mijlocul pesimismului. Valorificând relația sa comercială strânsă cu China, Brazilia oferă căi unice de creștere, în special în exporturile agricole. Legăturile strategice ale țării cu China ar putea atenua o parte din impactul negativ al politicilor comerciale ale SUA, poziționând țara ca un jucător relativ stabil în regiune.”
Semnale economice regionale – Europa
Europa se confruntă cu perspective de creștere modeste pe termen scurt, deoarece incertitudinea afectează investițiile de afaceri și încrederea consumatorilor, PIB-ul zonei euro fiind așteptat să crească cu aproximativ 0,9% în 2025 și 1,1% în 2026.
Cu toate acestea, imaginea este mixtă, o creștere generală modestă mascând performanțe divergente pe întreg continentul. Economiile europene sunt modelate de diferențe în ceea ce privește fundamentele economice, precum și de constrângerile fiscale și expunerea la actualele dificultăți geopolitice.
Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România, a comentat: „Este un mediu volatil în care România se confruntă cu un peisaj strategic provocator, modelat de multiple riscuri interconectate. În primul rând, există incertitudinea cu privire la politicile comerciale ale SUA, care reprezintă amenințări mai mari pentru România prin efectele lor în lanțurile de aprovizionare din Uniunea Europeană decât prin impactul comercial bilateral direct, având în vedere integrarea economică mai profundă a României cu partenerii UE decât cu SUA. Apoi, deficitul bugetar ridicat al României și deficitul persistent al contului curent, sub presiunea piețelor și a agențiilor de rating, necesită o consolidare fiscală substanțială și reforme structurale pentru a asigura sustenabilitatea economică. Cu toate acestea, modalitatea în care se aplică consolidarea fiscală este critică, respectiv punerea în balanță a dezvoltării economice pe termen mediu și lung versus un câștig imediat în venituri bugetare. Creșterea economică a încetinit treptat în ultimii patru ani. Ca urmare a pachetului fiscal recent asumat de Guvern, există riscul unei decelerări suplimentare a creșterii economice. Riscul este accentuat de efectele impozitării suplimentare a capitalului, respectiv descurajarea acelor comportamente care generează prosperitate: inovație, antreprenoriat și economisire. În consecință, consolidarea fiscală ar fi indicat să pună mai mult accent pe reconsiderarea cheltuielilor publice neproductive, reformarea ANAF pentru a îmbunatăți colectarea și reducerea evaziunii fiscale, combinată cu creșterea temporară a TVA, astfel încât să fie minimizate interferențele în funcționarea liberă a pieței. Toate acestea ar consolida încrederea piețelor și a investitorilor, stabilitatea monedei și libertatea economică, susținând dezvoltarea sustenabilă a României.”
Economiile din sudul și estul Europei, precum Spania și Polonia, au performanțe puternice, datorită cererii interne robuste, investițiilor direcționate și performanței solide a pieței muncii. În schimb, multe economii de bază, precum Germania și Franța, continuă să se confrunte cu constrângeri structurale și fiscale care le-ar putea limita creșterea.
Condițiile economice dificile și cererea redusӑ persistentӑ au obligat multe companii străine din România să se adapteze. Cel mai recent sondaj al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) arată că nouă din zece companii iau în considerare reduceri de costuri în perioada următoare, în timp ce doar o treime dintre ele intenționează să investească mai mult în următorul an. Cu toate acestea, pentru unele sectoare, cum ar fi apărarea, infrastructura sau IT, există un potențial ascendent semnificativ. Ajutate de o absorbție sporită a fondurilor UE, acestea s-ar putea dovedi a fi motoare de creștere în viitorul apropiat.
Ramona Jurubiță conchide: „Reziliența economică a țării va depinde în mare măsură de cât de eficient vor putea implementa reformele interne, navigând în același timp prin gestionarea colectivă a tensiunilor comerciale între UE și SUA. Deși perspectivele economice actuale par a fi mai puțin optimiste decât erau în urmă cu un an, perturbările pieței creează, de asemenea, oportunități strategice. Activitățile de fuziuni și achiziții ar putea înregistra un impuls, deschizând calea pentru consolidarea pieței, în timp ce reechilibrarea lanțului de aprovizionare ar putea ajuta unele companii să reducă riscurile prin diversificarea furnizorilor. Companiile care acționează decisiv, devreme, ar putea asigura un avantaj competitiv.”
Yael Selfin, European Chief Economist, KPMG International, a declarat: ‘’Europa rămâne vulnerabilă la o escaladare a tarifelor, în special la produsele farmaceutice, care reprezintă o mare parte din exporturile unui număr de economii europene. Această incertitudine continuă creează un grad de prudență în planificarea afacerilor și a investițiilor.”
Un mediu geopolitic în schimbare determină o schimbare în cheltuielile europene pentru apărare, guvernele de pe întreg continentul anunțând planuri de a aloca niveluri mai mari de finanțare. Creșterile inițiale se vor concentra probabil pe cheltuielile cu achizițiile publice, finanțate prin creșteri ale împrumuturilor.
Un angajament de a crește împrumuturile ar putea pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, creând potențial o presiune mai mare asupra guvernelor europene puternic îndatorate și accelerând necesitatea de a renunța la finanțarea prin datorii.
Yael concluzionează: ‘’Reorientarea către apărare ar putea oferi o oportunitate de a acorda o mai mare atenție cercetării și dezvoltării europene. Acest lucru, la rândul său, ar putea însemna oportunități de extindere pentru tehnologiile cu dublă utilizare, precum și pentru subsectoarele de apărare cu intensitate mare de cercetare, cum ar fi industria aerospațială, securitatea cibernetică, robotica avansată și dronele autonome.”
Semnale economice regionale – Asia-Pacific
Incertitudinea comercială, determinată în mare parte de incertitudinea continuă privind politicile comerciale ale SUA, are un impact din ce în ce mai mare asupra condițiilor economice din regiunea Asia-Pacific, în principal din cauza dependenței ridicate a regiunii de comerțul internațional. Economii precum Singapore și Hong Kong (SAR), China, se remarcă prin proporțiile lor extraordinare de exporturi, reprezentând 190%, respectiv 170% din PIB.
KPMG International preconizează că rata de creștere a PIB-ului Singapore ar putea scӑdea cu până la 3% până la începutul anului 2026, împingând probabil micul oraș-stat într-o recesiune. În mod similar, se așteaptă ca creșterea PIB-ului Hong Kong să scadă cu aproximativ 1,5% în aceeași perioadă, declanșând recesiuni economice semnificative.
China, gigantul economic al regiunii, este, de asemenea, programată să înregistreze o încetinire. Se preconizează că creșterea PIB-ului său se va reduce cu aproximativ 0,5% până la sfârșitul anului 2025, impactul intensificându-se la aproximativ 0,9% până în 2027 din cauza impunerii de tarife americane. Nici Japonia și Coreea de Sud nu sunt scutite de aceste șocuri economice; creșterea economică a Japoniei va scădea probabil la aproximativ 0,5% în 2026, în timp ce Coreea de Sud este așteptată să înregistreze o reducere de 1,5% până în 2028.
Dr. Brendan Rynne, Asia-Pacific Chief Economist, KPMG International, a adăugat: ‘’Modificările politicii comerciale ale noii administrații americane vor avea consecințe grave pentru economiile din Asia-Pacific. Aceste repercusiuni sunt deosebit de severe din cauza rețelelor comerciale interconectate ale regiunii. Economiile din întreaga regiune se pot adapta strategic ca răspuns la aceste schimbări, fie prin diversificarea parteneriatelor comerciale, investiții în tehnologie pentru a spori eficiența producției, fie prin consolidarea piețelor interne pentru a atenua impactul.”
O înregistrare a webinarului KPMG Global Economic Outlook din iunie 2025 este disponibilă pentru vizionare integrală aici: kpmg.com/globaleconomicoutlook
